Povestiri cu Pat Hobby

     

Anti-eroul Pat Hobby e un amator, vesnic nostalgic dupa era filmului mut, cind lucrurile mergeau bine, salariul era decent, munca putina, iar arta nu se transformase, inca, in industrie. Volumul a stirnit suficiente controverse apropo de cit de inspirate ar fi fost povestirile din propria depresie a autorului – nevoit sa intreprinda o serie de joburi intr-o industrie pe care o detesta, pentru a-si salva situatia financiara, si avind in spate o cariera stralucitoare. Raspunsurile au variat, de-a lungul timpului, pornind toate de la o chestiune destul de limpede: cu cit o poveste se prezinta intr-o forma mai amuzanta, cu atit ascunde ascunde un adevar mai tragic.

     

Pat Hobby, scenarist la Hollywood, traieste intr-o saracie lucie, in ciuda succesului pe care l-a avut in epoca filmului mut. Viata i se reduce la alcool, cinism si o continua preumblare in preajma studiourilor. Majoritatea povestilor il descopera falit, mai tot timpul implicat in marunte intrigi financiare sau avind legatura cu mult dorita aparitie pe genericele filmelor. Ineditele intimplari descrise in acest volum sint pline de umor si de nostalgie fata de inceputurile cinematografului american, inainte sa devina o industrie, cum sustine, cu amaraciune, protagonistul.

     

Chiar daca protagonistul celor 17 povestiri din volumul asta seamana pina la un punct cu autorul insusi, nu-l luati ca pe un alter ego al lui Scott. Prozatorul avea o parere mult mai buna despre sine decit despre Pat. Dar ca unul caruia nu i-a mers bine la Hollywood si care avea o relatie dezastruos de apropiata cu bautura si o relatie din ce in ce mai proasta cu banii, Scott n-a avut nevoie sa inventeze prea mult pentru a scrie aceste povestiri despre un scenarist caruia producatorii vor sa-i faca vint.

     

The Pat Hobby Stories/Povestiri cu Pat Hobby (editata in volum abia in 1962!), constituie, poate, argumentul cel mai solid al apartenentei autorului la atmosfera mentalitara din interiorul „generatiei pierdute”, desi contextul general de desfasurare a episoadelor narative difera oarecum de cel al majoritatii textelor scrise de F. Scott Fitzgerald. Aceste „povestiri” (in fond, „secvente” disparate dintr-un segment de viata a aceluiasi personaj, Pat Hobby) se aseamana numai cu romanul ramas neterminat, The Love of the Last Tycoon/Dragostea ultimului magnat (aparut, in 1941, postum, cu titlul The Last Tycoon/Ultimul magnat), unde este investigata lumea hollywoodiana a anilor ’30 (cunoscuta nemijlocit de catre Fitzgerald, in postura de scenarist, pentru un timp, la MGM, in Los Angeles). Cred ca, prin Povestirile cu Pat Hobby, F. Scott Fitzgerald ilustreaza – mai elocvent ca in alte parti – empatia lui cu membrii parizienei generation perdue.

     

Volumul recompune inceputurile cinematografului american, inainte sa devina o industrie. Cuprinde saptesprezece povestiri inspirate din propria experienta a autorului, pe vremea cind lucra pentru Universal Studios. Pat Hobby, scenarist la Hollywood, traieste intr-o saracie lucie, in ciuda succesului pe care l-a avut in epoca filmului mut. Viata i se reduce la alcool, cinism si o continua preumblare in preajma studiourilor. Majoritatea textelor il arata falit, mai tot timpul implicat in marunte intrigi financiare.